- Delirul Mariei Zaharova avansează? Compară guvernarea de la Chișinău cu regimul hitlerist și colonialiștii din Africa
- MAE comentează ce a spus Zaharova: În ceea ce privește particularitățile sărbătorii Anului Nou, este de neîntrecut
Tot mai mulți analiști admit că Kremlinul încearcă să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Republica Moldova, după cele mai recente acuzații ale Ministerului rus de Externe. Potrivit istoricului Octavian Țîcu, Rusia și-ar trăda frica de a nu fi atacată și de a dispărea, lipsa rațiunii privind „lupta cu nazismul” și tendința de a apăra drepturile vorbitorilor de limba rusă, ci nu a cetățenilor ruși. Totodată, în opinia, rectorului USM, Igor Șarov, declarațiile lui Vladimir Putin, precum că nu-și dorește extinderea războiului, trebuie privite cu mare rezervă. Mai multe declarații au fost făcute la emisiunea „Realitatea te privește” de la RLIVE, moderată de Valentina Ursu, ediția de vineri, 10 mai curent.
„Trebuie să citim raportul Ministerul de Externe al Federației Ruse, care este cel mai important instrument de propagandă a regimului putinist totalitar, din noiembrie 2023, publicat la fiecare sfârșit de an. Acum întreaga lume occidentală este împotriva acestui regim, unica lui șansă este mobilizarea societății ruse și statisticile ne arată că 75 la sută dintre ruși susțin războiul din Ucraina și regimul putinist. Atunci când ne uităm la argumentele acestei susțineri, ele sunt trei. Primul este pericolul și frica ca Rusia să fie atacată (ei văd în apropierea NATO și de UE un pericol de dispariție a Rusiei, care nu este întru totul lipsit de sens. Tradiția istorică arată că Rusia a fost invadată de mai multe ori din Occident. Acum mare frică a Rusiei este transformarea puterii UE, gândiți-vă că în 15-20 de ani fostele state sovietice sau sub controlul acesteia au devenit membri ai UE. UE prin politica de europenizare, prin IT, prin drepturile omului, prin societate liberală, prin separarea puterilor în stat, bunăstare, securitate, a creat o alternativă.
A doua chestiune pe care o invocă este „lupta cu nazismul”. Denazificarea Ucrainei este văzută ca un argument important, o chestiune care nu are o logică rațională. De multe ori nici nu trebuie să privim societatea rusă ca o logică rațională. Rușii sunt un popor plin de misticism. Al treilea argument este apărarea dreptului vorbitorilor de limba rusă. Nu e vorba de apărarea drepturilor rușilor. Americanii apără drepturile americanilor, britanicii pe cele ale britanicilor, nu pe cele ale vorbitorilor de limba engleză.
Întorcându-ne, Ministerul de Externe își conturează discursul reieșind din aceste trei mari teme. Nu este doar în adresa Republicii Moldova, trebuie să privim lucrurile mai extins, propagandistica războiului hibrid. Această stilistică cuprinde 43 de țări, inclusiv în România. În primul rând lupta cu monumentele, intimidarea și discriminarea vorbitorilor de limba rusă, caracterul de marionetă al guvernărilor”, a explicat Octavian Țîcu.
„Rusia își continuă planurile sale expansioniste. Putem aduce mai multe exemple din istorie vizavi de acest subiect. Faceți o comparație dintre perioada lui Putin din 2000 (venirea la putere) și 2008. Sunt două persoane completamente diferte, or Rusia nu poate fără „un Stalin”, fără de o figură puternică la nivel de imagine, pentru că s-au asociat cu o perioadă de democrație. Doar în momentele de slăbiciune a Rusiei, noi am avut de profitat: fie în 1859, când s-au unit Principatele Române ca urmare a războiului Crimeei, fie după revenirea la putere a bolșevicilor în 1917, când s-a realizat dezideratul nostru de unire, fie în momentul destrămării URSS din 1991, când a fost proclamată Independența Republicii Moldova. În această ordine de idei, cea de-a doua perioadă a aflării lui Putin în funcție se rezumă la revenirea la practicile sovietice și schimbările făcute în manualele școlare”, a punctat Igor Șarov.
Emisiunea integrală poate fi urmărită mai jos.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
VIDEO Lumea rusă sau UE? „Doar una aduce pace, prosperitate, proiecte educaționale și libertate”