Fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a prezentat vineri, alături de ministrul în exercițiu, Alexei Buzu, un bilanț al reformelor implementate în ultimii patru ani în domeniul muncii și protecției sociale. El a subliniat că politicile ministerului s-au bazat pe continuitate, iar măsurile începute în 2021 au fost dezvoltate și extinse până în prezent.
Potrivit lui Spatari, una dintre cele mai importante realizări ține de creșterea pensiei minime pentru limita de vârstă, care s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2021–2025 – de la 1.188 de lei la 3.055 de lei. Pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de peste 40 de ani, pensia minimă a fost stabilită la 3.300 de lei.
În prezent, pensia medie pe sistem se ridică la 4.419 lei, iar peste 3.700 de persoane beneficiază de pensie anticipată pentru carieră lungă, media acestor pensii fiind de 7.971 de lei. În același timp, Republica Moldova are în vigoare 18 acorduri internaționale de pensii, inclusiv cu Grecia, Spania și Italia – ultimul intrat în vigoare la 1 septembrie 2025.
Spatari a reamintit și sprijinul financiar acordat anual pensionarilor cu venituri mici. În 2022, circa 660.000 de persoane au primit o plată unică de 1.500 de lei, în 2023 – 56.000 de pensionari au beneficiat de câte 3.000 de lei, iar în 2024 – 31.000 de persoane au primit câte 2.300 de lei.
În contextul crizei energetice, ministerul a implementat un amplu program de compensații la facturi, de care au beneficiat peste 720.000 de familii. Jumătate din bugetul acestui program a provenit din fonduri externe, oferite de Uniunea Europeană și statele membre. Totodată, peste 12.000 de gospodării vulnerabile au primit vouchere de 6.000 de lei pentru achiziții de echipamente eficiente energetic.
Un alt progres semnificativ menționat de fostul ministru este digitalizarea serviciilor sociale. Sistemul e-social, deja funcțional în domeniul asistenței sociale, integrează treptat cele 14 registre și baze de date ale ministerului, contribuind la o mai bună administrare a cazurilor de vulnerabilitate socială.
Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii a adus rezultate notabile. Dacă înainte de 2021 erau depistate circa 80 de cazuri de muncă nedeclarată anual, în 2023 au fost identificate aproximativ 3.100 de cazuri, iar în primele opt luni din 2025 – peste 5.200. În total, aproape 10.000 de persoane au fost aduse în legalitate, iar contribuțiile sociale au crescut cu 9% în ultimii patru ani.
În ceea ce privește politica salarială, salariul minim a fost majorat constant, fiind unificat pentru sectoarele public și privat începând cu 2022. Astfel, valoarea acestuia a crescut de la 2.935 de lei în 2021 la 5.500 de lei în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 87%. Spatari a subliniat că obiectivul pentru următorii ani este atingerea unui salariu minim echivalent cu 50% din salariul mediu pe economie, conform Directivei Europene privind salariile minime adecvate. Ținta pentru anul 2030 este stabilită la 10.000 de lei.
Fostul ministru a mai menționat reformele legislative din Codul muncii, inclusiv introducerea sancțiunilor pentru hărțuirea la locul de muncă și extinderea drepturilor părinților prin concedii mai flexibile. Totodată, a fost reluat dialogul social în Comisia Națională pentru Consultări și Negocieri Colective, unde Guvernul, patronatele și sindicatele discută regulat aspecte privind piața muncii.
În final, Spatari a remarcat că Ministerul Muncii și Protecției Sociale este lider pe două capitole de negociere cu Comisia Europeană – libera circulație a lucrătorilor și politica socială. Screeningul bilateral pe aceste domenii s-a încheiat recent, iar Republica Moldova urmează să intre în faza de negociere.
