Nadea Savolainen a ajuns în Finlanda în iulie 2005. La Chișinău lucra la Casa Radio și cânta în capela corală Moldova, iar relația cu țara în care s-a stabilit a început cu participarea la un festival de muzică bisericească.

În primăvara anului 2005 a fost invitată să cânte într-un cor cameral. Din repertoriu făceau parte și câteva melodii în finlandeză, iar Nadea era unica persoană care avea acces la internet și a fost rugată să găsească persoane de peste hotare, care să o ajute la pronunția corectă.

„Nu am planificat să plec anume în Finlanda, însă gândul mi-a fost mereu să plec din Moldova, nu-mi vedeam viitorul acolo. Eu eram unica care avea calculator și conectare la internet acasă. Am fost rugată să găsesc pe cineva prin internet să mă ajute cu pronunțarea corectă a textului. Așa am ajuns eu să scriu un mesaj scurt și clar, trimis în jur la 400 de persoane random. Dintre toți, mi-a răspuns doar unul, fostul soț. Prin el am ajuns în Finlanda. Când auzeam de țară străină, mi se părea că toți acolo îs bogați, cu mașini, salariu în euro. Dar n-a fost așa să fie. Integrarea a fost anevoioasă și de durată. Mai întâi mi-am dorit extrem de mult să vorbesc limba finlandeză fluent, să pot comunica. A durat în jur de un an până am început să o înțeleg. Limba finlandeză este destul de complicată, dar dacă este dorință și voință, adițional și un pic efort, atunci totul este posibil”, își amintește Nadea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldovenii sunt mai deschiși, iar finlandezii mai introvertiți, afirmă Nadea, însă dacă ceri ajutor – nu vor ezita să îl ofere și vor deveni foarte apropiați atunci când capătă încredere.

„Sunt o nație extrem de răbdătoare și grijulie”

Spre exemplu, dacă într-un bloc serviciile responsabili nu reușesc să facă ordine, mereu se va găsi cineva care se va ocupa de curățenie, sau va grebla în fața blocului, va avea griji de flori, va râni omătul. Nu vor aștepta autoritățile locale să se ocupe, dar vor lua în mâini lopata. La fel fac și eu.

Deși face și muzică, în Finlanda Nadea are grijă ca femeile să fie frumoase și îngrijite. Ea a ales să fie colorist și spune că își face lucrul cu dragoste. La început de carieră, clienții care aflau că este din Moldova, credeau că e vorba despre insulele Maldive. După ce a început războiul, însă, au aflat mai multe despre noi și unii chiar își fac griji despre situația de aici, în timp ce Nadea le relatează despre țara de baștină și tradițiile de acolo.

„Mă numeau omul-soare”

Nadea a cântat câțiva ani în corul catedralei Uspenski din Helsinki. A fost primită imediat după primul interviu și spune că era numiră „om soare” de colegi. Finlandezii care se pornesc în Moldova îi cer sfaturi despre locurile pe care să le viziteze. Le place cultura moldovenească, vinul, brânza și plăcintele.

„Sunt unica moldoveancă în Hyvinkää și pe această moldoveancă o cunosc toți”

Am devenit antreprenor acum 8 ani. Mi-a fost greu și nu-mi este ușor nici acum. Am luat bani în credit și am construit propria afacere. Întâlnesc greutăți ca fiecare dintre noi, dar nu ne lăsăm bătuți, cu capul sus înainte. Muncesc foarte mult, lucrez cinstit și plătesc impozite, totodată știu că atunci când voi ajunge la vârsta de pensie, statul va avea grijă de mine. Sunt proprietara unui salon de frumusețe Clienții mă iubesc, și eu îi iubesc. Mai că toți într-un glas mi-au mărturisit că felul cum îi primesc zâmbind mereu și îi salut când deschid ușa, se simt ca acasă. Sunt foarte vorbăreață, și localnicii sunt foarte deschis cu mine. Eu reușesc să-i „topesc” fără saună…

Le vorbește mult celor din Finlanda despre Moldova și crede că țara noastră merită să facă parte din Uniunea Europeană, dar crede că totul depinde nu doar de autorități, ci și de cetățeni.

„Ambii ai mei copii sunt născuți în Finlanda. Ei se consideră și moldoveni. Poate într-o zi voi reveni”

Schimbările ar trebui să înceapă de la grădiniță, de la copii mici. Copiii noștri sunt viitorul țării noastre. Ce vom semăna în ei, aceea vom culege. Ambii mei copii sunt născuți în Finlanda ei se consideră și moldoveni. Vorbesc româna fluent și sunt mândri de rădăcinile lor. Buneii mei m-au învățat „niciodată să nu spun niciodată”. Poate într-o zi voi reveni în Moldova… Până când rămâne ar fi doar un vis, dar uneori visele se împlinesc.