Pentru tot mai mulți oameni, sala de sport nu mai este un loc sigur sau motivant — ci o scenă publică în care se simt judecați, filmați sau chiar hărțuiți. Un studiu recent realizat de compania Levity, pe un eșantion de 1.000 de persoane care frecventează sălile de sport, scoate la iveală amploarea unui fenomen tot mai răspândit: „gymxiety” — anxietatea provocată de mersul la sală.
Potrivit datelor, aproape 1 din 5 respondenți (17%) au evitat antrenamentele sau au renunțat complet la abonamentul de sală de teamă că vor fi filmați fără consimțământ. Fenomenul este alimentat în special de cultura TikTok și Instagram, unde tot mai mulți influenceri publică conținut filmat în săli de fitness, uneori fără acordul celor prezenți.
Trei din patru participanți la studiu consideră că influencerii de fitness au contribuit negativ la cultura din sălile de sport, iar același procent susține introducerea unor zone „fără filmare” în spațiile de antrenament. De asemenea, jumătate dintre respondenți spun că și-au schimbat modul în care se îmbracă la sală pentru a evita atenția sau judecățile celorlalți.
Presiunea resimțită în special din partea rețelelor sociale are un impact semnificativ asupra tinerilor. Patru din cinci membri ai Generației Z (80%) și 77% dintre mileniali au declarat că s-au simțit inconfortabil sau anxioși în timp ce se antrenau. În comparație, procentul scade la 68% în rândul generației X și al baby boomerilor.
Femeile se confruntă cu un grad și mai ridicat de disconfort. 85% dintre respondente au declarat că se simt inconfortabil sau anxioase în sala de sport, comparativ cu 67% dintre bărbați. De asemenea, 23% dintre femei spun că au fost hărțuite sau abordate inadecvat la sală, față de doar 12% dintre bărbați.
Impactul psihologic al conținutului de fitness de pe rețelele sociale este clar: 44% dintre femei spun că s-au simțit descurajate să mai meargă la sală din cauza acestuia, în timp ce procentul în rândul bărbaților este de 31%. În total, mai mult de o treime dintre respondenți (37%) au spus că astfel de conținuturi i-au făcut să se simtă prea nesiguri pentru a continua antrenamentele.
Fenomenul are și consecințe directe asupra comportamentului. Aproape o treime dintre participanți (32%) au luat în considerare renunțarea la sală sau mutarea într-o alta, în urma unor experiențe neplăcute precum hărțuirea, atenția nedorită sau presiunea socială.
Chiar dacă 1 din 10 persoane recunoaște că a surprins pe cineva într-o poză sau filmare în sală, majoritatea celor intervievați cer reguli mai clare și zone fără camere. În lipsa acestora, spațiile care ar trebui să susțină sănătatea și starea de bine devin surse de stres și disconfort.
Studiul, realizat în SUA, a inclus respondenți cu vârsta medie de 36 de ani. Dintre aceștia, 54% au fost bărbați, 45% femei și 1% persoane non-binare. Distribuția pe generații a fost: 24% baby boomers și Gen X, 50% mileniali și 26% Gen Z.
Specialiștii în sănătate atrag atenția că un cadru sigur și lipsit de presiune este esențial pentru menținerea motivației și a unui stil de viață activ. Sălile care adoptă politici clare privind confidențialitatea și hărțuirea pot contribui semnificativ la refacerea încrederii în aceste spații.
În era rețelelor sociale, antrenamentul nu mai este doar despre corp, ci și despre cum ne simțim în pielea noastră — iar asta începe cu un mediu respectuos și lipsit de judecăți.
