Un studiu recent publicat în jurnalul Neurology arată o creștere alarmantă a numărului de tineri americani care se confruntă cu dificultăți cognitive serioase. Cercetarea a vizat persoanele cu vârste între 18 și 39 de ani și relevă aproape o dublare a procentului celor care declară probleme de concentrare, memorie sau luare a deciziilor în ultimul deceniu.
Analiza s-a bazat pe date colectate prin sondaje telefonice realizate de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) între anii 2013 și 2023, la care au participat aproximativ 4,5 milioane de respondenți. În general, proporția adulților care raportează probleme cognitive a crescut de la 5,3% la 7,4%. Însă în rândul celor sub 40 de ani, cifrele au urcat de la 5,1% la 9,7%.
„Este o creștere substanțială, care ridică numeroase semne de întrebare legate de sănătatea pe termen lung, de productivitatea forței de muncă și de presiunea asupra sistemului de sănătate”, a declarat Adam de Havenon, neurolog la Yale School of Medicine și coordonator al studiului.
Rezultatele nu oferă explicații clare privind cauzele acestui fenomen. Autorii studiului sugerează însă că ar putea fi vorba de o combinație între schimbări reale la nivel de sănătate cerebrală și o mai mare disponibilitate a oamenilor de a raporta astfel de probleme.
Datele arată că fenomenul afectează disproporționat anumite categorii sociale. Persoanele cu venituri sub 35.000 de dolari pe an au înregistrat o creștere de la 8,8% la 12,6%, iar cele fără diplomă de liceu, de la 11,1% la 14,3%. În schimb, adulții cu venituri ridicate și studii universitare au raportat o creștere mai modestă.
Analiza diferențelor pe criterii etnice arată că toate grupurile au resimțit o deteriorare a funcțiilor cognitive, dar cea mai mare creștere a fost în rândul populației indigene americane, de la 7,5% la 11,2%.
Un rezultat surprinzător al studiului este scăderea problemelor cognitive raportate în rândul seniorilor. Persoanele de peste 70 de ani au declarat mai puține dificultăți decât în trecut, cu un declin de la 7,3% la 6,6%.
Această tendință ridică întrebări: sunt tinerii într-adevăr mai afectați decât generațiile anterioare sau pur și simplu mai conștienți și mai dispuși să își recunoască dificultățile? Experții afirmă că ambele ipoteze sunt posibile.
Unii specialiști atrag atenția asupra factorilor sociali și tehnologici. Creșterea utilizării excesive a smartphone-urilor și a rețelelor sociale, adesea asociată cu scăderea capacității de concentrare, ar putea fi un element explicativ. În același timp, precaritatea economică și inegalitățile rasiale joacă un rol important.
Pe termen lung, fenomenul ar putea accentua presiunea asupra economiei și a serviciilor medicale. Dacă aceste tendințe continuă, un număr tot mai mare de adulți tineri ar putea întâmpina dificultăți în carieră și în viața de zi cu zi.
Cercetătorii subliniază nevoia urgentă de studii suplimentare care să clarifice cauzele reale ale acestei evoluții și să ofere soluții pentru prevenirea agravării situației. În lipsa unor măsuri, avertizează specialiștii, problema ar putea deveni una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică în următorii ani.
