Marina Tauber și alți lideri ai blocului Pobeda ar fi ajuns în atenția Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), fiind suspectați de sustragerea unor sume uriașe destinate finanțării activităților de destabilizare a Republicii Moldova. Potrivit unei investigații realizate de Deschide.MD, doar în anul 2023 ar fi dispărut aproximativ 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova.
Deși Kremlinul ar fi prevăzut câte 300 de dolari (circa 5 000 de lei) pentru fiecare protestatar pe zi, sursele din interiorul blocului susțin că oamenii primeau efectiv doar 700–800 de lei, diferența fiind însușită de liderii formațiunii. Estimările indică faptul că aproape 70% din banii transferați în ultimii ani din Rusia și Israel pentru finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor ar fi dispărut.
Pentru a documenta fraudele, la indicația Moscovei, Ilan Șor l-a numit pe fostul polițist Vladimir Cioban în fruntea Serviciului de Securitate Internă al blocului Pobeda. Cioban, soțul Alionei Stașevscaia, fostă angajată MAI și ex-contabilă a lui Veaceslav Platon, ar fi raportat direct către FSB și Șor, prezentând date despre furturile masive din interior.
Un raport expediat pe 2 mai 2025 de Cioban către Mihail Polzikov, oficial de rang înalt din Direcția 5 a FSB, arată că Marina Tauber ar fi coordonat personal schemele de deturnare, fiind beneficiara principală a fondurilor sustrase. Documentul descrie rețele locale de lideri raionali implicați și sugerează că circa 61 de responsabili de organizații teritoriale ar fi însușit între 20% și 40% din sumele primite.
Conform surselor, Tauber a fost chemată în Rusia pentru explicații, însă nu a fost sancționată, întrucât o eventuală acuzație oficială de furt ar echivala cu recunoașterea publică a implicării Moscovei în finanțarea acțiunilor ilegale din Republica Moldova.
Între timp, Cioban continuă să investigheze și alți lideri locali, folosindu-și conexiunile din structurile de drept moldovenești. Printre cei vizați în anchetele interne s-ar afla avocatul Nicolae Bojenco, funcționari din Găgăuzia și activiști ai partidelor-satelit „Șansă” și „Renaștere”.
