Românii ies mai des la restaurant, dar cheltuie semnificativ mai puțin decât vecinii lor europeni. Deși notele de plată au crescut peste rata inflației, sumele rămân de peste două ori mai mici față de cele plătite de unguri sau cehi.
România are al treilea cel mai rapid avans din lume în ceea ce privește cheltuielile pentru mesele în oraș, după Turkmenistan și China, dintr-un eșantion de aproape 80 de țări analizate din Europa, Asia și America de Nord, potrivit datelor Oxford Economics citate de Colliers.
În 2024, o familie din România a cheltuit, în medie, aproximativ 830 de euro pentru a mânca în oraș, ceea ce înseamnă un total de aproape 6,2 miliarde de euro la nivel național, o sumă de peste 5 ori mai mare decât acum un deceniu. În opinia experților, creșterea reflectă un nivel mai ridicat de trai, urbanizarea accelerată și schimbarea de generații, toate cu efecte directe asupra comportamentului de consum și, implicit, asupra pieței imobiliare.
„Deși este o creștere semnificativă față de 2010, România rămâne în continuare în urma altor țări din regiune, ca sumă netă cheltuită, ca să nu mai vorbim de Europa de Vest. De exemplu, o familie din Ungaria cheltuie anual în jur de 2.000 de euro, iar una din Cehia – aproape 1.700 de euro. O posibilă explicație ar fi că România are încă una dintre cele mai mari populații rurale din Europa, ceea ce are un efect negativ asupra mediei. Totuși, diferența reală dintre un bucureștean, clujean sau timișorean și un locuitor din Budapesta, Brno sau Praga – când vine vorba de venituri sau de cheltuieli – este mai mică decât par să indice aceste cifre”, explică Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers din România.
Creșterea de peste cinci ori a sumelor alocate pentru mesele în oraș depășește cu mult rata inflației și reflectă o schimbare clară în comportamentul de consum al românilor. Potrivit consultanților, această evoluție este susținută de majorarea veniturilor – creșterea salariilor, care aproape a dublat puterea de cumpărare în termeni reali în ultimul deceniu -, dar și de o schimbare de generații.
Tinerii sunt mai deschiși să experimenteze, să exploreze gusturi noi și să transforme masa în oraș într-o formă de socializare, de răsfăț sau de descoperire. Mâncatul în oraș nu mai este un lux ocazional, ci devine tot mai mult parte din stilul de viață urban.
Totodată, succesul evenimentelor de tip „Străzi deschise” sau „Street Delivery”, în care anumite zone urbane sunt închise traficului auto și redeschise oamenilor, arată un apetit solid pentru comerțul stradal, în ciuda avansului rapid al cumpărăturilor online în ultimul deceniu. Potrivit experților, acest interes se explică și printr-o trăsătură culturală puternică: românii preferă, adesea, să vadă sau să testeze un produs înainte de a-l achiziționa. Datele Eurostat confirmă această tendință, sugerând că experiența directă contează în continuare foarte mult în procesul de cumpărare, ceea ce deschide oportunități semnificative pentru dezvoltarea zonelor comerciale pietonale și a investițiilor în retailul de proximitate.
„Comerțul stradal trece printr-o transformare vizibilă, care va deveni tot mai accentuată în anii ce vin. Marile orașe au deja zone în care localnicii și turiștii se adună firesc, însă aglomerația din aceste spații arată că există o nevoie clară de extindere. Tocmai de aceea, ne așteptăm la un val de investiții imobiliare care să valorifice acest potențial, vizând tot mai mult zonele centrale, dar și comunitățile rezidențiale aglomerate cu deschidere către comerțul de proximitate”, subliniază Liana Dumitru.
Românii alocă în medie doar 3,3% din venitul disponibil pentru mesele în oraș, potrivit experților Colliers. Prin comparație, în țările din sudul Europei, precum Spania, Grecia sau Portugalia, acest procent depășește 10%. Deși România este departe de acest nivel, ritmul de creștere al acestor cheltuieli ia avânt, iar specialiștii consideră că, pe termen lung, o dublare a ponderii este realistă, mai ales în contextul schimbărilor de stil de viață și al creșterii veniturilor. În aceste condiții, o creștere a sumelor cheltuite în total pentru mâncatul în oraș până la peste 10 miliarde euro este foarte posibilă în următorii 10 ani.
