Andrei Baciurin, un bărbat în vârstă de 41 de ani, originar din orașul Bălți, dar stabilit cu traiul de mai mulți ani în Federația Rusă, este coordonatorul principal al protestelor din martie 2023, ale Partidului Șor la Chișinău. Baciurin este de altfel și singura persoană din acest dosar (n.r. dosarul dezordinilor în masă), care a stat în arest mai bine de jumătate de an, ulterior, fiind plasat în arest la domiciliu. În prezent, acesta este cercetat în stare de libertate, fiind plasat sub control judiciar, având interdicție de a părăsi orașul Bălți.
Potrivit unei investigații a jurnaliștilor de la redacția CU SENS, Baciurin ar fi venit în Moldova din Federația Rusă, cu avionul, pe ruta Moscova-Erevan-Chișinău, cu trei zile înainte de protestul din 12 martie 2023 și ar fi avut rolul să instruiască zece lideri de grup cum să încingă spiritele și să provoace la violență forțele de ordine în timpul manifestațiilor. La rândul lor, liderii de grup erau responsabili fiecare de alți 5-10 provocatori, care conform procurorilor, „erau predispuși să comită infracțiuni și ilegalități”. În schimb, li se promiteau sume de 10 000 de dolari dacă acționau în prima linie.
Șase lideri de grup au ajuns și ei pe banca acuzaților, dar cercetați în prezent în stare de libertate. Aceștia sunt, în mare parte, șomeri și nu au avut niciodată un loc de muncă în Moldova. Au între 22 și 42 de ani și toți sunt din Sîngerei, raion învecinat cu municipiul Bălți, de unde este originar Baciurin. Unii dintre ei au mai avut probleme cu legea. Ion Breslaș, de 321 de ani, a fost condamnat acum patru ani pentru tentativă de furt din seiful unei bănci din Sîngerei în care se aflau circa 800 mii de lei. Acesta, însă, nu a mai pus mâna pe bani și a fugit imediat din țară, fiind, ulterior, extrădat de autoritățile franceze. Pavel Munteanu, în vârstă de 22 de ani, a fost condamnat de trei ori la pedeapsa cu închisoare pentru huliganism. Iar Nicolae Condorache, când avea 14 ani, i-a aplicat o lovitură incompatibilă cu viața unui amic cu care s-a încăierat într-o bătaie. S-a ales cu cinci ani de închisoare pentru vătămare corporală gravă, soldată cu deces.
Andrei Baciurin era, de fapt, coordonat de un oarecare Vadim, alias „Mayan Sandu”, cetățean al Federației Ruse, care, la rândul lui, ar fi fost recrutat și primea instrucțiuni de la serviciile speciale ruse. Cei doi s-ar fi cunoscut într-un penitenciar din Federația Rusă. Un alt detaliu e că Baciurin deține și cetățenia Federației Ruse, doar că pe un alt nume – Andrei Isadcenco. În 2017 și-a schimbat numele în Baciurin în Republica Moldova, atunci când a ajuns în vizorul autorităților de drept ruse, fiind bănuit de omor și dat în căutare după ce a evadat dintr-un spital de psihiatrie, mai scrie redacția CU SENS.
În instanță, la una dintre ședințe, un martor al cărui identitate a fost protejată prin modificarea vocii și ascunderea feței, și care s-ar fi aflat în contact cu „Mayan Sandu”, a declarat că acesta i-ar fi spus că „toată această organizație își are rădăcinile de la o companie militară privată”. În Federația Rusă sunt mai multe formațiuni paramilitare private, printre cele mai cunoscute fiind gruparea Wagner.
Pe lângă serviciile speciale ruse, oamenii legii investighează și legăturile așa-zisul „Mayan Sandu” cu gruparea criminală Caramalac. În probele audio, făcute publice de Inspectoratul General al Poliției, acesta menționează niște „oameni de sus” de la care ar fi primit bani și instrucțiuni.
Liderul grupării ar fi moldoveanul Grigore Caramalac, alias „Bulgarul”, care s-a remarcat în lumea interlopă a anilor 90 și a fugit de pedeapsă penală în Federația Rusă, unde se află de 20 de ani.
În prezent, acesta s-ar numără printre susținătorii agresiunii militare ruse din Ucraina, din funcția de președinte al Fundaţiei de Ajutorare a Veteranilor şi Invalizilor de Sport „IFAVIS”, care organizează „acţiuni sportive patriotice” în oraşele ucrainene, ocupate de ruşi. Totodotă, Caramalac deține și o funcție în Camera superioară a Parlamentului Federației Ruse, fiind asistentul senatorului din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin, mai adaugă redacția CU SENS.
Caramalac a criticat cu mai multe ocazii guvernarea de la Chișinău pentru poziția pro-occidentală. În cadrul unui interviu, oferit presei ruse acum un an, a afirmat că „există pericolul dezordinilor în masă” și că „nu pot fi excluse ciocniri între susținătorii și oponenții actualei guvernări” în contextul unui miting organizat de autorități în sprijinul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Pe lângă dosarul dezordinilor în masă, pe masa procurorilor se află și câteva cauze penale privind finanțarea ilegală a unor partide politice și coruperea alegătorilor, cu bani aduși din Federația Rusă. Iar potrivit informațiilor operative deținute de Serviciul de Informații și Securitate, implicarea Kremlinului se observă și în alte acțiuni subversive, specifice unui „război hibrid”.
Materialul integral poate fi citit pe redacția CU SENS.
