Armata Norvegiei a primit oficial primul sistem de roiuri de drone autonome „Valkyrie”, devenind astfel prima țară membră a NATO care dispune de o platformă operațională de acest tip. Predarea sistemului a avut loc pe 16 octombrie, în cadrul exercițiului anual LandX, organizat de Institutul Norvegian de Cercetare în Domeniul Apărării (FFI), un eveniment dedicat accelerării inovației militare prin colaborare directă între cercetători și militari. „Este necesitate și de sisteme ce ar permite interceptarea acestora, cu alte cuvinte, doborârea”, a recunoscut recent și ministrul nostru al Apărării, Anatolie Nosatîi.
Moment de referință pentru tehnologia dronelor autonome în NATO
Desfășurarea sistemului marchează un moment important pentru alianță, într-un context în care Uniunea Europeană accelerează planurile pentru controversata inițiativă de apărare denumită „zidul dronelor”, iar Ucraina demonstrează zilnic eficiența coordonării în roi, care crește puterea de luptă fără a necesita un număr mai mare de operatori. Spre deosebire de programul american „Replicator”, afectat de dificultăți tehnice și depășiri de buget, abordarea Norvegiei presupune integrarea dezvoltatorilor direct în unitățile militare, pentru a permite perfecționarea continuă a tehnologiei în funcție de feedbackul primit din teren.
Sistemul Valkyrie a fost dezvoltat de compania Six Robotics în parteneriat cu FFI, folosind o metodologie agilă, în contrast cu procedurile tradiționale de achiziție militară din Occident. Compania a fost selectată la începutul lunii octombrie pentru un program pilot destinat dezvoltării conceptelor și tehnologiilor în mai multe unități ale armatei, cu testări planificate în școlile militare și unitățile de manevră. „Roiul pe care îl livrăm acum este un produs aflat în dezvoltare continuă. Vom adăuga funcționalități și vom actualiza software-ul în mod constant, pe baza feedbackului primit de la armată”, a declarat dr. Jan Dyre Bjerknes, director tehnologic la Six Robotics.
Compania subliniază importanța colaborării directe cu operatorii din teren pentru a evita crearea unor sisteme sofisticate, dar greu de utilizat. „Dacă nu ești aproape de cei care folosesc produsul, riști să construiești lucruri inutile. Trebuie să vedem ce funcționează și ce nu, în practică, nu doar în teorie”, a adăugat Bjerknes.
La rândul său, Jan Erik Torp, director adjunct al FFI, a descris investiția în drone ca parte a unei „curse tehnologice” tot mai intense: „Este esențial să nu adormim la volan. Dezvoltarea continuă, cu implicarea directă a utilizatorilor finali, este modul corect de a crea echipamente militare astăzi.”
Sistemul Valkyrie – conceput pentru misiuni de recunoaștere și informații
Valkyrie este proiectat pentru misiuni complexe de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR). Platforma permite operarea coordonată a mai multor drone autonome de către un singur operator, o soluție menită să răspundă provocărilor NATO privind lipsa de personal calificat.
Armata Norvegiei a testat deja sistemul în exerciții comune cu Suedia și Finlanda, demonstrând interoperabilitatea acestuia cu forțele aliate. Detaliile tehnice rămân confidențiale, însă sistemul este conceput să se integreze cu infrastructurile militare existente și să poată fi adaptat rapid la evoluția amenințărilor.
În lunile următoare, Six Robotics va livra noi sisteme Valkyrie și va organiza programe de instruire pentru militari. Testele din teren vor permite îmbunătățirea continuă a componentelor hardware și software, reducând ciclul tradițional de dezvoltare de la ani la câteva luni.
Implementarea sistemului Valkyrie are loc pe fondul unei intensificări a amenințărilor cu drone în Europa. În septembrie și octombrie 2025, drone neidentificate au perturbat activitatea mai multor aeroporturi din Scandinavia și au survolat instalații militare din Danemarca, Norvegia și Polonia — incidente atribuite pe scară largă operațiunilor hibride ale Rusiei. Pentru prima dată de la invazia Ucrainei, NATO a fost nevoită să doboare drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez. Aceste evenimente au impulsionat proiecte europene anterior blocate, precum „zidul dronelor”, o rețea de detectare și interceptare de-a lungul frontierei estice a UE. Țările baltice au început deja achizițiile, alocând zeci de milioane de euro pentru soluții de combatere a dronelor.
Are Republica Moldova, în general, drone?
În primăvara 2025, Lituania a transmis Republicii Moldova un lot de ajutor militar sub formă de 100 de drone. Atunci, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a declarat că vor fi utilizate în misiunile de supraveghere ale Armatei Naționale. El a punctat că dronele vor consolida capacitățile militarilor moldoveni, fără a menționa câte dispozitive de acest gen avem, în total, în stoc.
Recent, însă, pe 25 octombrie curent, oficialul a asigurat că Republica Moldova are în vedere „o arhitectură complexă care se bazează pe sisteme de monitorizare a spațiului aerean”; „Este necesitate și de sisteme ce ar permite interceptarea acestora, cu alte cuvinte, dobărârea. În acest domeniu și a fost elaborată lege privind apărarea spațiului aerean, care presupune conlucrarea între instituțiile statului la acest domeniu, pentru a asigura siguranța cetățenilor, și care vine și cu permisiune de a folosi mijloacele din dotarea armatei, pentru interceptare, pentru dobărârea țintelor ce survolează ilegal teritoriul Republicii Moldova. Suntem în proces, am achiziționat unele, am obținut unele sisteme și vom continua mai departe. Trebuie să înțelegem că unele sisteme din acest domeniu sunt foarte costisitoare. Prioritatea acum pentru asigurarea securității spațiului aerian este în Ucraina”.
„De la începutul mandatului am depus efort să avem prieteni. Prieteni înseamnă că statutul nostru de neutralitate nu ne face să fim izolați, dar trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de apărare. Cooperarea cu instituțiile internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, NATO, cooperarea bilaterală cu partenerii strategici, pe care îi avem și cu noi parteneri ne-au permis să urgentăm procesul de modernizare și transformare a armatei Republicii Moldova”, a explicat Anatolie Nosatîi.
