Progresele în ceea ce privește vaccinările împotriva COVID-19 și diminuarea pandemiei au făcut ca oficialii Uniunii Europene să se simtă optimiști. În timp ce guvernele statelor membre urmăresc cu atenție varianta Delta, un sentiment tot mai amplificat de normalitate revine în viața de zi cu zi a continentului european. Săptămâna trecută, la Forumul Economic de la Bruxelles, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe un ton triumfător că „economia Europei a revenit în sfârșit pe drumul cel bun”, scrie Politico. 

Dar, odată cu sfârșitul crizei de sănătate publică, un alt set de probleme încep să intre ușor în centrul atenției: când și în ce ritm să înceapă eliminarea sprijinului fără precedent al politicii fiscale și monetare, care a menținut economiile europene pe linia de plutire în ultimul an și jumătate.

Îngrijorarea, în special în rândul economiilor sudice mai precare, constă în faptul că normele europene vor forța toate statele membre să-și strângă centurile fiscale de siguranță prea devreme și într-un mod foarte rapid. Astfel, revenirea economică va fi afectată. În plus, mișcarea aceasta ar genera și implicații politice, care vor alimenta populismul și vor afecta coeziunea blocului comunitar.

În ultimele săptămâni, o mulțime de comentatori așa-numiți „șoimi fiscali” au tras semnale de alarmă în anumite părți ale Bruxelles-ului, precum și în sudul Europei. Deși nu mai face parte din guvernul federal condus de Angela Merkel, fostul ministru german al finanțelor, Wolfgang Schäuble, a scris recent un articol prin care sugerează că susține beneficiile unei austerități aplicate la nivel european.

La rândul său, Armin Laschet, succesorul cel mai probabil al cancelarului german Angela Merkel, a declarat: „Când se va termina această criză, când se vor termina efectele acesteia asupra economiei globale, politica germană și cea europeană vor trebui să revină la politicile de stabilitate definite de tratatul de la Maastricht”. La Bruxelles, comisarul european Valdis Dombrovskis, vicepreședintele al Comisiei Europene care are în sarcină problematicile zonei euro, dorește, potrivit oficialilor, să restabilească regulile fiscale ale UE cât mai curând posibil, chiar dacă acest lucru va declanșa o austeritate fără precedent și așa-numitele „proceduri de deficit excesiv” în toate cele 27 de state ale blocului comunitar al UE.

Deocamdată, toată lumea se conectează pe fondul de recuperare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, acordat țărilor membre pentru revenirea post-pandemică. De altfel, Comisia Europeană a transmis că politica fiscală ar trebui să reprezinte o prioritate a redresării economice în acest an, cât și în 2022.

Executivul comunitar a mai afirmat că „clauza de scăpare generală” care a suspendat Pactul de Stabilitate și de Creștere (cadrul de reglementare fiscală al UE), oferind guvernelor spațiu pentru cheltuielile necesare în pandemie, nu se va mai aplica din 2023. Această recomandare inițială s-a bazat pe previziunile economice ale Bruxelles-ului din luna mai. Înalți oficiali ai UE, precum și experții ai Băncii Centrale Europene, consideră că la distanță de două luni de la acele prognoze, datele economice sugerează o redresare și mai puternică a blocului comunitar.

Prognozele economice care urmează să fie publicate în luna iulie vor indica o creștere și mai puternică decât cea prefigurată de datele din primăvară. Acest lucru va crea un impuls și mai mare pentru cei care doresc să împingă țările membre înapoi spre prevederile Tratatului de la Maastricht, care presupunea un deficit de 3% pentru economiile naționale și un prag de 60% în ceea ce privește gradul de îndatorare din PIB.

Cât de agresivă va fi înăsprirea fiscală depinde de mulți factori. Rezultatul alegerilor din Germania va fi critic. La fel și negocierile pentru reformarea Pactului de Stabilitate și Creștere, care vor începe în mod serios abia odată cu instalarea unui nou guvern federal la Berlin și cu încheierea alegerilor prezidențiale franceze în luna mai a anului viitor. Progresele realizate de Italia și alte economii din zona de sud a Europei în ceea ce privește implementarea reformelor legate de fondul de redresare vor fi, de asemenea, esențiale în determinarea apetitului economiilor din zona de nord a Europei pentru relaxarea substanțială a normelor fiscale ale UE.

În mod normal, Comisia Europeană folosește Pactul de Stabilitate și Creștere pentru a oferi îndrumări și recomandări țărilor membre în luna mai a fiecărui an, astfel încât bugetele naționale să poată fi pregătite pentru anul următor. Cu toate acestea, complexitatea și opoziția politică față de reformarea regulilor fiscale ale UE indică faptul că negocierile se vor întinde, cel mai probabil, pe tot parcursul anului viitor și cu siguranță nu vor fi încheiate până în mai din 2022. Acest lucru va lăsa Bruxelles-ul fără un cadru clar care să ghideze pregătirile bugetare ulteriorare.

Anticipând acest risc, experții Comisiei Europene care lucrează la reforma fiscală a UE vor încerca să publice un set de „orientări fiscale” revizuite pentru anul 2023 până la sfârșitul acestui an. Acest lucru nu numai că va oferi claritate guvernelor naționale și lumii în ansamblu, cu privire la traiectoria fiscală pe termen mediu a UE, dar  recomandările ar putea servi, de asemenea, drept baza de la care se va pleca în privința modificărilor legislative la Pactul de Stabilitate și Creștere sub președinția franceză la Consiliul UE, care începe în ianuarie 2022.

Un alt motiv pentru alinierea anticipată a așteptărilor ar fi evitarea asumării de către țările cu risc a „procedurii de deficit excesiv” a Comisiei, un lucru pe care comisarul Dombrovskis îl promovează în mod privat. Chiar dacă ar fi clar că regulamentul fiscal al UE se va schimba, nu există în acest moment nicio bază pentru a evalua capacitatea sau incapacitatea viitoare a guvernelor naționale de a se conforma schimbărilor.

Comisia Europeană ar putea fi împiedicată să publice îndrumări fiscale timpurii, pentru că în prezent există divergențe în cadrul instituției cu privire la cât de flexibil ar trebui să devină Pactul de Stabilitate și Creștere.

În cazul în care Comisia nu va emite îndrumări pentru 2023 la sfârșitul acestui an, va avea loc o discuție separată în luna mai 2022, cu scopul de a stabili obiectivele fiscale pentru anul următor. După cum spune un alt înalt oficial al UE: „Va fi un proces dezordonat”.

Deși toate aceste scenarii sună destul de negativ, există și motive de optimism. Este puțin probabil ca Pactul de Stabilitate și Creștere al UE să fie aplicat din nou și pe deplin într-un mod mecanic începând cu 2023. Cel mai probabil, vor fi modificate semnificativ anumite prevederi asupra modului în care acesta funcționează.

De exemplu, există deja un consens destul de puternic cu privire la faptul că „regula datoriei”, care prevede că țările membre trebuie să reducă diferența dintre nivelul datoriei lor și pragul de la Maastricht cu 5% pe an, este imposibil de aplicat, având în vedere creșterea nivelului datoriei statelor membre de la declanșarea pandemiei

Majoritatea oficialilor UE recunosc că deja a fost decisă lupta pentru înăsprirea politicii fiscale a UE din 2023, însă la acest moment încă nu este clar cât de mult.