Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, scrie Bani.md.
Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.
CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.
De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.
Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.
