Industria modei navighează în acest an într-o mare de incertitudini, companiile estimând o creștere moderată a economiei și creșteri de prețuri. De la noi trenduri care afectează comportamentul clienților la schimbările climatice și tensiunile geopolitice, companiile anticipează un an cu o creștere economică moderată, încredere redusă a consumatorilor și creșteri ale prețurilor materiilor prime, cum ar fi bumbacul și fibrele sintetice, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu.
În 2023, industria a înregistrat o creștere lentă pe tot parcursul anului la nivel regional în Europa și Statele Unite, în timp ce performanța inițial puternică a Chinei s-a estompat în a doua jumătate a anului, potrivit raportului „State of Fashion”, realizat de compania de consultanță McKinsey. Raportul estimează că industria globală a modei va înregistra o creștere a activității de bază de 2 până la 4% în 2024, cu variații la nivel regional și național. Se așteaptă ca segmentul de lux să genereze cea mai mare parte a profitului. Cu toate acestea, chiar și aici, companiile vor fi puse la încercare de mediul economic dificil.
În sectorul non-lux, raportul preconizează o creștere de până la 2%. Și China este de așteptat să aibă aceleași probleme, pe fondul unei creșteri de 4 până la 6%, ceea ce reprezintă doar o creștere mică față de sfârșitul anului 2023, dar încă lentă, dacă luăm în considerare evoluția istorică.
Bumbacul conduce creșterile de preț
Situația dificilă este, de asemenea, declanșată de o oarecare revenire a prețurilor materiilor prime de bază, cu bumbacul conducând creșterile de preț. Prețul acestei materii prime, care este crucială în întreaga industrie a îmbrăcămintei, fast fashion și în comerțul cu amănuntul, a crescut cu aproape 28% față de minimele din noiembrie anul trecut. India și China sunt principalii producători mondiali de bumbac brut, cu 47% din total. Însă cea mai mare parte este utilizată la nivel local. Statele Unite sunt cel mai mare exportator de bumbac brut, cu 29% din total. Statele Unite sunt, de asemenea, cel mai mare importator de produse finite din bumbac.
Având în vedere că 70% din materialele utilizate în industria modei sunt fibre sintetice pe bază de petrol care depind de prețul petrolului, cum ar fi poliesterul, prețul lor relativ este un factor cheie pentru cererea de bumbac. Bumbacul domină piața fibrelor naturale, 80% fiind utilizat pentru îmbrăcăminte, în special pentru produse de tip denim. Restul este folosit în principal pentru lenjerii de pat și prosoape de uz casnic, ceea ce face ca zona consumului personal și, în special, cel legat de fast fashion să fie principalele motoare ale cererii.
Creșterea prețurilor la bumbac și problemele legate de sustenabilitate pot crea probleme majore pentru comercianții cu amănuntul, cum ar fi Inditex – proprietarul unor mărci precum Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka etc. – H&M, GAP și Levi Strauss, pentru a menționa doar câteva. De asemenea, este posibil să asistăm la o creștere a prețurilor la îmbrăcăminte în acest an. La nivelul întregii industrii, intenția netă de a crește prețurile este de peste 50%, potrivit sondajului Business of Fashion – McKinsey.
Prețurile la îmbrăcăminte în România au crescut cu aproape 9% în februarie 2024 față de aceeași lună a anului trecut, iar o creștere a prețurilor marilor producători și comercianți internaționali se va reflecta probabil și în prețurile de pe piața românească.
Inditex, cel mai mare retailer de modă din Europa, și-a publicat rezultatele financiare, înregistrând o creștere semnificativă în 2023, profitul net crescând cu 30,3%, la 5,38 miliarde de euro. Vânzările au crescut cu 10,4%, la 35,94 miliarde de euro, subliniind eficiența strategiei multicanal a companiei și a expansiunii sale globale. Compania intenționează să investească aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2024 în optimizarea spațiilor sale comerciale și în integrarea tehnologică.
Acest lucru vine în contextul în care industria evoluează, raportul McKinsey menționând că, în 2024, cel mai proeminent sentiment în rândul liderilor din industria modei este incertitudinea, reflectând perspectiva unei creșteri economice reduse, a unei inflații persistente și a unei încrederi scăzute a consumatorilor. În acest context, companiile vor fi căuta să identifice zonele de valoare și să deblocheze noi motoare de performanță.
