În fiecare an, primăvara începe în emisfera nordică la data de 19, 20 sau 21 martie. Acesta este momentul la care Soarele traversează ecuatorul ceresc, mergând de la sud la nord, iar această zi este numită echinocțiul de primăvară. Anul acesta echinocțiu de primăvară începe luni, 20 martie, la ora 23:24.
Astfel, ziua de 20 martie va reprezenta începutul astronomic al sezonului de primăvară în emisfera nordică și sezonul de toamnă în emisfera sudică. Momentul nu se petrece pe tot globul în aceeași dată din cauza diferenței de fus orar.
Ce este echinocțiul de primăvară?
Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal.
Echinocțiu de primăvară 2023. Semnificație și tradiții
Fenomenul simbolizează armonie și echilibru, ziua și noaptea fiind într-o perfectă balanță. Soarele era cel cu ajutorul căruia oamenii înregistrau ciclurile naturii, în funcție de schimbările aduse de astrul zilei.
Pentru multe civilizații antice, echinocțiu de primăvară reprezenta momentul reîntoarcerii la belșug. Hrana putea fi procurată mult mai ușor. Cu prilejul echinocțiului se sărbătorește și pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
Fenomenul anunță începerea unui nou an agrar iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Pe vremea dacilor, erau diverse ritualuri păgâne, fenomenul fiind considerat cel mai important pentru creșterea fertilității pământului și a naturii în general. Tradițiile s-au schimbat după convertirea la creștinism, ele fiind interpretate într-un alt mod. Spre exemplu, obiceiul aprinderii focurile, pentru a renaște spiritul primăverii, a fost asimilat de creștini ca „Focurile Sfinților”. Se crede că focurile și rugăciunile sfinților ajută la depășirea momentului crucial al echinocțiului.
