Sărbătoare la Comrat. Președintele Adunării Populare, Dmitrii Constantinov, invită la a „33-a aniversare a Republicii Găgăuze”.
Redacția Realitatea.md a intrat în posesia unui document semnat de Constantinov, din care aflăm că în data de 19 august vor avea loc depuneri de flori, spectacol cu fanfară, o ședință solemnă a Adunării Populare și un concert.
„Data de 19 august 1990 a intrat întotdeauna în istoria modernă a poporului găgăuz și a întregului popor al Moldovei ca exemplu viu al unei lupte fără precedent pentru dobândirea statalității, a înaltei unități civile, a adevăratului patriotism, a loialității față de moștenirea strămoșilor. Promovarea persistentă a intereselor poporului găgăuz și căutarea modalităților de rezolvare pașnică a problemelor culturale, politice și economice, împreună cu poporul moldovenesc a dus la nașterea entității teritoriale a Găgăuziei”, se arată în documentul trimis de Constantinov.

Ce s-a întâmplat în 1990, în Găgăuzia
La data de 19 august 1990, etnicii găgăuzi au proclamat o republică separatistă în sudul Moldovei, cu capitala orașul Comrat („Republica Găgăuză”, Gagauz-Yeri în limba găgăuză). În aceeași perioadă începeau mișcări separatiste și în stânga Nistrului.
În 1990, Stepan Topal a devenit unul din liderii mișcării separatiste din sudul Republicii Moldova și a fost ales în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei RSS Găgăuze, însă Sovietul Suprem al Republicii Moldova a declarat imediat aceste proclamații nule.
Deși Chișinăul a declarat nule deciziile de la Comrat și Tiraspol, în ambele republici separatiste s-au desfășurat alegeri. La 1 decembrie 1991, Stepan Topal este ales așa-numit președinte al autoproclamatei „Republici Găgăuze”, iar Igor Smirnov a fost ales așa-numit președinte al Republicii Nistrene în aceeași lună.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Controversele lui Dmitrii Constantinov
Dmitrii Constsantinov, fost membru PDM, este actualmente președintele Adunării Populare a Găgăuziei. Acesta a fost ales în februarie 2022.
În 2020, Rise Moldova scria că în cadrul unei investigații despre „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin, a identificat printre alte informații și documentele lui Constantinov. În materiale se arăta că discursurile mai multor lideri pro-ruși și oficiali din autonomia găgăuză au fost scrise la Moscova.
Constantinov a fost vizat și în două dosare penale. Unul se referea la coruperea alegătorilor în 2016, iar altul – la un accident rutier din 2017, la un accident rutier produs în 2017, când ar fi lovit cu mașina un copil, conform MoldovaCurata.md. În cazul coruperii alegătorilor, politicianul afirma că este vorba despre un dosar politic, iar după accidentarea copilului el a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare și a ajutat familia minorului.
Aceeași sursă mai informează că, în 2015, Constantinov s-a aflat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, deoarece era concomitent președinte al Adunării Populare și administrator al unei firme. Avocatul său acuza atunci magistrații că au interpretat legislația.