Arheologii au excavat o serie de sfere uriașe din piatră, în Delta Diquís din Costa Rica. Acestea se găsesc pe mica insulă Isla del Caño, dar și în Delta Diquís, unde peste 300 de astfel de obiecte bizare au fost identificate anterior, ca parte a culturii Diquís.
Cultura Diquís a apărut în Valea Rio Grande de Térraba, unde membrii acesteia au stabilit sisteme sociale, economice și politice extrem de complexe, cu scopul de a face un pic de ordine în comunitatea lor.
În perioada Chiriquí, între anii 800 – 1.500 d.Hr., multe așezări din Costa Rica de astăzi s-au dezvoltat în comunități mari, în jurul terenurilor aluviale ale râului Térraba și ai principalilor săi afluenți, construind structuri mari și folosind bolovani cu muchii rotunjite, zone pavate, locuri de înmormântare și movile circulare sau dreptunghiulare, cu pereti din piatra.
Diquís a atins un vârf de dezvoltare culturală în această perioadă, artizanii săi creând obiecte elaborate din ceramică, oase și aur și sculptând sfere din piatră. Bilele de piatră au fost, de asemenea, plasate în aliniamente, în piețele publice sau de-a lungul locuințelor elitei acestei civilizații.
Arheologii de la Instituto Nacional de Antropología e Historia (INAH) și reprezentanții Muzeului Național din Costa Rica (MNCR) au excavat 6 sfere de piatră, ca parte a unui proiect mai amplu de conservare a monumentelor.
Echipa s-a concentrat pe situl arheologic Finca 6, situat în cantonul Osa, din provincia Puntarenas, în care sferele de piatră s-au deteriorat din cauza modificărilor derivate din compoziția stâncii, a daunelor cauzate de umiditate și a inundațiilor rezultate în urma uraganelor și furtunilor tropicale.
Isabel Medina-González de la ENCRyM-INAH a declarat: „Intervenția a inclus curățarea și stabilizarea suprafețelor, prin aplicarea de cant și petice de mortar îmbogățit cu var și nisip, pentru a crește duritatea, precum și așezarea de straturi de protecție”.
Sferele au fost apoi reîngropate în straturi de geotextil, pietriș și nisip. „Am verificat dacă acest lucru permite o omogenizare a temperaturii și umidității care evită contactul cu aciditatea solului argilos și împiedică creșterea vegetației în apropiere.” a mai spus unul dintre cercetători.
