Curtea de Conturi a Republicii Moldova și-a prezentat Rapoartele anuale pentru anul 2018 și 2019 asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public, dar și Raportul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2019. În acest context, de la tribuna Parlamentului, Marian Lupu, Președintele CCRM a accentuat necesitatea consolidării controlului intern managerial, responsabilizării personalului și asumării răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice, iar Guvernul urmează să revadă și să dezvolte cadrul regulator în materie de evidență și raportare în sectorul bugetar.

„În perioada raportată, Curtea de Conturi și-a axat primordial eforturile pe auditul financiar obligatoriu asupra situațiilor financiare consolidate ale tuturor ministerelor și asupra executării celor trei bugete – bugetul de stat, BASS și FAOAM”, a informat Marian Lupu.

De asemenea, Marian Lupu a vorbit despre carențele de sistem procesului de deetatizare a proprietății publice, printre care: – absența evaluării activelor nete la valoarea lor de piață, modurile inadecvate de privatizare, acceptarea unor dosare incomplete, lipsa proceselor verbale ale comisiilor de privatizare, lipsa registrelor de evidență a cererilor și a contractelor încheiate.

„Menținerea unei ponderi a opiniilor calificate pe parcursul a două cicluri de audit în proporție de circa 80% este un indicator foarte alarmant, care arată că, sistemul de evidență financiar-contabilă, sistemul de management financiar, administrarea resurselor bugetului țării, rămâne a fi, în continuare, o problemă”, a constatat Marian Lupu.

La ședință au fost prezenți, de asemenea și membrii CCRM, Violeta Andrieș, Marina Covali, Petru Rotaru și Andrei Munteanu, furnizând informații adiționale și precizările de rigoare, solicitate de deputați.

„Un alt domeniu problematic, în opinia Curții de Conturi, este domeniu achizițiilor publice. Volumul alocat pentru achiziții publice în bugetul de stat este unul impunător, iar domeniul rămâne a fi unul cu risc major de fraudă și utilizare ineficientă a banilor publici”, a concluzionat Președintele CCRM.

Printre cauzele majore ale problemelor sistemice, Președintele CCRM a menționat imperfecțiunea cadrului legal și normativ-metodologic, lipsa de cadre și calificarea insuficientă a cadrelor, în special, din domeniul financiar-contabil și IT.

După prezentarea rapoartelor Curții de Conturi, deputații au adresat un șir de întrebări reprezentanților Guvernului în exercițiu, pentru a primi comentarii și explicații pe marginea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi.