Sonda Chang’e 6, prima misiune spațială de recoltare de probe de pe fața nevăzută a astrului nopții, a pornit înapoi spre Terra, după ce, timp de două zile, a cules aproximtiv 2 kilograme de roci și praf selenar. O sondă lansată de China la începutul lunii mai a aselenizat pe partea îndepărtată a Lunii pentru a colecta mostre, un pas înainte pentru programul ambiţios al ţării, a relatat agenţia de ştiri chineză Xinhua, preluată de AFP. Aselenizarea a avut loc duminică, la 6.23, ora Chinei (1.23, ora Republicii Moldova).
Sonda Chang’e 6 a decolat de la Centrul de Lansare Spaţială Wenchang de pe insula tropicală sudică Hainan, iar Modulul de Aselenizare (Lander) al sondei a atins suprafața selenară, aşa cum era planificat, în imensul bazin Polul Sud – Aitken, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din sistemul solar, a precizat agenţia, citând Administraţia Spaţială Chineză. Această misiune de 53 de zile, lansată pe 3 mai, are ca scop prelevarea primelor mostre pe partea ascunsă a Lunii, o regiune a satelitului Pământului rar explorată.
Modulul de Aselenizare (Lander) al sondei Chang’e 6 a depus pe Lună un mini-rover „până în prezent secret“. Roverul are misiunea de a sprijini analiza compoziției suprafeței lunare, investigând prezența apei în solul selenar cu ajutorul unui spectrometru în infraroșu. Robotul a realizat și alte experimente în zona sa de aselenizare, dar mai ales a colectat material lunar, folosind dispozitivul de forare pentru a preleva probe de sub suprafaţă, precum şi braţul robotic pentru a prinde materialul și a-l depune într-un container special.
Obiectivul misiunii era colectarea a circa 2 kilograme de praf selenar – așa numitul regolit – și roci lunare, în containerul etanș pe care, la final, robotul l-a transferat la bordul Unității de Ascensiune (Ascending Unit). Procesul a durat două zile, iar după colectarea cu succes a probelor, „un drapel naţional chinez purtat de Modulul de Aselenizare a fost instalat pentru prima dată pe partea îndepărtată a Lunii“, a raportat Xinhua. După acest moment „festiv“, Chang’e 6 s-a pregătit de plecare.
Unitatea de Ascensiune a „sondei chineze Chang’e 6 a decolat de pe suprafaţa lunară marţi dimineaţă transportând eşantioane colectate de pe partea ascunsă a Lunii, o realizare fără precedent în istoria explorării umane a Lunii“, a indicat Xinhua, citând Administraţia Spaţială Chineză.
După decolare, Unitatea de Ascensiune a andocat pe orbita selenară la Vehiculul de Întoarcere (Return Vehicle), căruia i-a transferat containerul. Vehiculul e cuplat de Modulul de Serviciu (Service Module), care îl poartă înapoi spre orbita terestră. Aici, Vehiculul de Întoarcere va fi eliberat spre sol, urmând să aterizeze cu ajutorul unei parașute, aterizarea fiind programată pentru data de 25 iunie în Mongolia Interioară.
Oamenii de ştiinţă cred că partea întunecată a Lunii – numită aşa pentru că este invizibilă de pe Pământ şi nu pentru că nu captează niciodată razele Soarelui – este foarte promiţătoare pentru cercetare, deoarece craterele sale sunt mai puţin acoperite de fluxurile de lavă antice decât cele de pe partea apropiată şi vizibilă.
Prin urmare, ar putea fi mai uşor să se colecteze probe acolo, pentru a înţelege mai bine cum s-a format Luna. „Probele colectate de Chang’e 6 vor avea o vârstă geologică de aproximativ patru miliarde de ani“, a declarat Ge Ping, director adjunct al Centrului de Explorare Lunară şi Inginerie Spaţială din China.
Misiunile către partea întunecată a Lunii au fost extrem de rare până acum, partea vizibilă fiind mult mai ușor de explorat. În orice caz, China este singura țară care a reușit până acum să execute aselenizări controlate în partea întunecată a Lunii. Istoric vorbind, modulul Ranger 4 al NASA a fost primul care a atins partea întunecată a Lunii, în 1962, dar a fost o aselenizare forțată, aproape o prăbușire, iar sonda nu a putut transmite date către Pământ, scrie space.com. În ceea ce-i privește pe chinezi, aceasta este a doua aselenizare reușită în partea întunecată a Lunii, după ce, în ianuarie 2019, misiunea Chang’e 4 a dus un rover în zona selenară nevăzută. Misiunile Chang’e au fost denumite astfel după numele zeiței Lunii, în mitologia chineză.
Nici în ceea ce privește imaginile din spațiu cu fața ascunsă a Lunii americanii nu dețin întâietatea. Primele imagini ale feței întunecate a Lunii, destul de neclare, au fost culese de sonda spațială sovietică Luna 3, în 1959. Americanii au stabilit totuși o premieră în 1968, când astronauții misiunii Apollo 8 au fost primii oameni care au văzut cu ochiul liber fața întunecată a Lunii. De asemenea, cu aceeași ocazie, astronautul William Anders a fost primul care a filmat fața ascunsă a astrului nopții.
China şi-a extins semnificativ programele spaţiale sub preşedintele Xi Jinping, acesta investind miliarde de dolari în sector pentru a-i ajunge din urmă pe liderii american şi rus. Chang’e 6 va fi urmată curând de alte misiuni selenare.
Misiunea Chang’e 7 e programată să fie lansată anul viitor către regiunea Polului Sud selenar, în căutarea de depozite de apă înghețată. Chang’e 8 va fi lansată în 2028, pentru a testa posibilitățile de utilizare a resurselor pe care le va decoperi Chang’e 7 și a evalua în ce mod poate beneficia omenirea de explorarea selenară. Unul dintre testele prevăzute pentru Chang’e 7 este utilizare unei imprimate 3D pentru confecționare, din praful selenar, a unor cărămizi care ar putea fi utilizate pentru o bază selenară, relevă BBC.
Toate acestea reprezintă doar o avanpremieră a marelui plan al Administrației Spațiale Naționale Chineze (CNSA) de a trimite oameni pe Lună până în 2030.
