Administrația Prezidențială a dat publicității raportul complet pe care președintele Nicușor Dan l-a prezentat liderilor europeni, în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE), și care a documentat ingerința externă a Federației Ruse în alegerile prezidențiale din România din 2024, anulate pe fondul acestor imixtiuni.
“Foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și mi-au zis că o să-l citească pe avionul de întoarcere. Am și pentru dumneavoastră, dacă vreți, în limba română, același document. Deci a existat interes”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă susținută la Copenhaga.
Documentul a fost distribuit ulterior către mass-media și este disponibil aici.
La câteva ore după ce președintele a prezentat acest raport, președintele rus Vladimir Putin s-a referit public pentru prima dată la contextul alegerilor prezidențiale anulate din România, precizând că „unele țări încearcă să-și interzică adversarii politici, care deja câștigă mai multă legitimitate și încrederea alegătorilor” și că „transformarea fără sfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”.
Raportul este intitulat „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României” și arată că „România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”.
Instrumentele principale folosite în războiul hibrid au fost atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică, dezinformare și propagandă.
Strategia a pusă la care a avut drept obiectiv „deturnarea derulării optime a procesului electoral”, conform documentului prezentat și liderilor europeni.
„Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare, dezinformare și influențare a electoratului. Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, detaliază raportul.
Atacurile cibernetice în România au început încă din anul 2022, se precizează în raport, iar ele au fost „coordonate de actori din Federația Rusă”.
Discuția în care președintele a prezentat principalele concluzii din raportul Procurorului General privind alegerile de anul trecut, cu accent pe modul în care rețelele sociale au fost folosite de Federația Rusă pentru a dezinforma și a influența opinia publică din România, a avut loc în cadrul unui panel dedicat securității și rezilienței, prezidat de președintele Franței și de prim-ministrul Albaniei. Nicușor Dan dezvăluise marți că va prezenta liderilor europeni dovada ingerințelor Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024.
El a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchet, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă.
Procurorul general, Alex Florența, a explicat recent, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Drept reacție, președintele Nicușor Dan a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale.
În anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.
În aceeași zi, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura.
