Apa ar fi apărut în Univers la doar 100 până la 200 de milioane de ani după Big Bang, odată cu explozia primelor supernove, stele muribunde care ar fi fost capabile să producă cantităţi semnificative de apă, transmite Antena3.ro.

Cele mai vechi semnături ale apei observate anterior proveneau de la aproximativ 780 de milioane de ani după Big Bang. Însă acum, simulări computerizate sugerează că această condiţie esenţială a vieţii a existat mult mai devreme decât credeau astronomii, conform unui studiu.

Potrivit oamenilor de știință, apa este o prezenţă ubicuă în Univers în prezent, dar la începuturi, acum aproximativ 13,8 miliarde de ani, Universul era compus în cea mai mare parte din hidrogen, heliu şi puţin litiu.

Astfel, pentru a afla dacă există apă în copilăria Universului, astrofizicianul Daniel Whalen şi colegii săi au desfăşurat simulări computerizate ale vieţii şi morţii primelor două generaţii de stele din Univers. Astronomii sunt de părere că primele stele erau mult mai masive şi aveau durate de viaţă mult mai mici decât cele din generaţiile ce au urmat şi din acest motiv echipa a simulat viaţa şi moartea unei stele de 13 mase solare şi a alteia de 200 de mase solare. La capătul scurtei lor vieţi, aceste stele uriaşe explodau ca supernove şi împrăştiau în Univers numeroase elemente chimice, inclusiv oxigen şi hidrogen, potrivit sursei citate.

De asemenea, simulările au arătat că pe măsură ce câmpul de materie expulzată de supernovă s-a extins şi s-a răcit suficient, oxigenul a reacţionat cu hidrogenul şi cu dihidrogenul, rezultând apariţia vaporilor de apă în câmpurile de materie rezultată după producerea exploziilor. Aceste procese chimice se desfăşurau lent.

Însă după câteva milioane de ani, sau zeci de milioane de ani în cazul stelelor mai mici, zonele centrale ale câmpurilor de rămăşiţe de după exploziile supernovelor au devenit suficient de reci pentru ca apa să se poată forma, transmite Antena3.ro. Astfel apa a început să se acumuleze rapid, pentru că în acele zone ale norilor formaţi după explozii, densitatea particulelor era suficient de mare pentru ca atomii să se întâlnescă frecvent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La încheierea simulărilor, supernova stelei mai mici a produs o masă de apă echivalentă cu o treime din totalul apei de pe Terra, în timp ce supernova stelei mai mari a creat apă cât pentru 330 de Terre. În principiu, conform lui Whalen, dacă o planetă se formează într-o zonă de densitate mai mare a câmpului de rămăşiţe rămas după explozia unei supernove mari, va fi o lume cu apă din abundenţă, la fel ca Pământul.