Comisia Europeană doreşte ca aşa-numitul „zid anti-drone” din estul Europei să fie deplin operaţional până la sfârşitul anului 2027, iar un sistem de supraveghere pe flancul estic un an mai târziu, potrivit unei foi de parcurs prezentate joi, în cadrul unei campanii de consolidare a apărării europene până în 2030, relatează antena3.ro.
Bruxelles-ul îşi motivează propunerile incluse în noua strategie de apărare a Uniunii Europene, prin temerile alimentate de războiul din Ucraina că Rusia ar putea ataca un stat membru al blocului comunitar şi prin apelurile preşedintelui american Donald Trump către UE de a face mai mult pentru propria securitate.
„Pericolul nu va dispărea nici măcar atunci când se va termina războiul din Ucraina. Este clar că trebuie să ne consolidăm apărarea în faţa Rusiei”, a declarat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.
Comisia Europeană consideră că două proiecte sunt prioritare: „zidul anti-drone”, redenumit „European Drone Defence Initiative”, şi „Eastern Flank Watch”, menit să întărească frontierele estice ale UE în spaţiul terestru, aerian şi maritim.
Executivul european îşi propune ca ambele iniţiative să aibă o capacitate operaţională iniţială până la sfârşitul anului viitor, iar „zidul anti-drone” să fie complet funcţional în 2027. Sistemul de supraveghere a flancului estic ar urma să fie finalizat în 2028.
Totodată, Bruxelles-ul propune un „scut aerian european” împotriva rachetelor şi altor ameninţări aeriene, precum şi un „scut spaţial european”, menit să protejeze infrastructura şi serviciile spaţiale.
Deocamdată, nu este clar în ce vor consta aceste proiecte din punct de vedere tehnic, operaţional sau financiar. Liderii celor 27 de state membre urmează să decidă asupra aprobării şi conducerii acestor programe.
Planul Comisiei Europene include şi crearea unei pieţe unice pentru apărare, cu standarde armonizate care să permită o producţie militară mai rapidă şi mai eficientă. Strategia prevede, de asemenea, mobilizarea de fonduri publice şi private şi dezvoltarea unei zone de mobilitate militară până în 2027.
Documentul reafirmă sprijinul „ferm” al UE pentru Ucraina.
„Aplicarea acestei foi de parcurs ne va consolida industriile de apărare, va accelera producţia şi va menţine sprijinul nostru de lungă durată pentru Ucraina”, a transmis preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comandantul forţelor terestre franceze, generalul Pierre Schill, a exprimat însă rezerve faţă de relevanţa proiectului. El avertizează că „nu există o soluţie universală împotriva dronelor” şi că eficienţa unui astfel de zid depinde de detaliile tehnice şi de rapiditatea implementării.
„Va fi un zid etanş de-a lungul frontierei estice a NATO? Va combina detectarea cu mijloace de distrugere? Sau va fi concentrat doar pe anumite puncte?”, a întrebat retoric generalul Schill.
„Apărarea exclusiv printr-un zid este sortită eşecului. În bătălia modernă, dronele deţin avantajul asupra sistemelor de apărare. Soluţia trebuie să fie un ansamblu de tehnologii lasere, drone interceptoare şi echipamente de război electronic”, a concluzionat acesta.
