Cercetători de la universitățile Duke, Harvard și Otago din Noua Zeelandă au dezvoltat un instrument inovator capabil să estimeze rata de îmbătrânire a unei persoane folosind o singură scanare cerebrală. Noua metodă, denumită DunedinPACNI, ar putea revoluționa modul în care medicii identifică din timp riscul de apariție a demenței și a altor boli asociate vârstei.
Studiul, publicat pe 1 iulie 2025 în revista Nature Aging, demonstrează că o simplă imagine de tip RMN a creierului poate oferi informații valoroase despre cât de repede îmbătrânește o persoană — chiar înainte ca simptomele să devină vizibile.
Spre deosebire de alte „ceasuri biologice” care se bazează pe date adunate de la persoane de vârste diferite într-un singur moment, DunedinPACNI a fost calibrat folosind date longitudinale din Dunedin Study, un proiect ce urmărește sănătatea a peste 1.000 de persoane născute între 1972-1973 în Noua Zeelandă.
Cercetătorii au analizat o serie extinsă de indicatori de sănătate — de la tensiune arterială și funcția renală, până la regresia gingiilor — colectați pe parcursul a două decenii. Apoi au învățat modelul să prezică această „viteză de îmbătrânire” doar pe baza scanării creierului.
În testele efectuate pe alte baze de date din SUA, Marea Britanie, Canada și America Latină, instrumentul a reușit să identifice persoane care prezentau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență. Cei care îmbătrâneau mai rapid erau cu 60% mai predispuși să dezvolte demență și aveau o probabilitate crescută de a suferi de pierderi cognitive timpurii.
Pe lângă declinul mental, cei cu scoruri ridicate la DunedinPACNI prezentau semne generale de sănătate precară. Aveau un risc cu 18% mai mare de a fi diagnosticați cu boli cronice și o probabilitate cu 40% mai mare de a deceda în următorii ani, comparativ cu indivizii cu ritmuri normale de îmbătrânire.
„Ce este cu adevărat remarcabil este că putem prezice aceste riscuri dintr-un moment în care oamenii încă se consideră sănătoși,” a spus Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Duke și co-autor al studiului.
Modelul a fost eficient indiferent de venit, rasă sau regiune geografică, ceea ce indică faptul că surprinde un mecanism fundamental al îmbătrânirii umane. „Se pare că reflectă ceva comun tuturor creierelor,” a adăugat Hariri.
În contextul în care populația globală îmbătrânește accelerat, cu o estimare că până în 2050 o persoană din patru va avea peste 65 de ani, un astfel de instrument ar putea avea implicații majore asupra sistemelor de sănătate publică.
Costurile globale ale îngrijirii pentru Alzheimer ar putea ajunge la peste 9 trilioane de dolari până în 2050, potrivit cercetătorilor. În lipsa unor tratamente curative eficiente, diagnosticarea timpurie devine esențială.
„Medicamentele nu pot resuscita un creier care moare,” a afirmat Hariri, subliniind că intervențiile trebuie aplicate din timp pentru a avea șanse de succes.
Ethan Whitman, autorul principal al studiului și doctorand la Duke, consideră că acest „ceas cerebral” ar putea contribui nu doar la prevenirea demenței, ci și la înțelegerea modului în care factori precum somnul sau sănătatea mintală influențează procesul de îmbătrânire.
Cercetătorii au depus o cerere de brevet pentru acest instrument, care momentan rămâne o unealtă de cercetare. Totuși, speranța lor este că va fi adoptat în viitor în practica clinică, în special în prevenția și gestionarea bolilor neurodegenerative.
Proiectul a fost sprijinit financiar de Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA, Consiliul de Cercetare Medicală din Marea Britanie și Consiliul pentru Cercetare în Sănătate din Noua Zeelandă.
