Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul misiunii de follow-up privind evaluarea nivelului de executare a cerințelor și de implementare a recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi. Astfel, potrivit datelor prezentate de entitățile auditate, la situația din noiembrie 2020, în cadrul entităților auditate au fost implementate 939 sisteme și produse informatice în valoare totală de peste un miliard de lei.
Viorel Chetraru, Vicepreședintele CCRM a vorbit despre principalele concluzii și constatări ale rapoartelor de performanță și follow-up.
Multiplele carențe în materie de norme și proceduri de reglementare, precum și dezvoltarea sistemelor informaționale (SI) cu aplicarea superficială a prevederilor legislației în domeniul tehnologiei informației și comunicației (TIC), în lipsa documentației necesare sistemelor, și neasigurarea memoriei instituționale, condiționează neasigurarea continuității activităților cu impact nefast asupra sustenabilității și durabilității sistemelor, cât și asupra eficienței utilizării resurselor în acest sens.
Verificările auditului denotă că peste 71% din SI de stat nu dețin concepte și peste 67% din acestea nu dispun de Regulamente adoptate în modul stabilit.
Auditul constată că, deși au fost investite resurse financiare semnificative, inclusiv din surse externe și credit, unele SI nu sunt integral funcționale, date în exploatare și utilizate corespunzător.
Totodată, activitatea de verificare a cuprins acțiunile realizate, în perioada anilor 2018 – noiembrie 2020, de către Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Finanțelor, Cancelaria de Stat, Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.
Rezultatele misiunii de follow-up denotă că, deși pe parcursul anilor 2018-2020 au fost întreprinse anumite măsuri în vederea eliminării neajunsurilor constate de auditul precedent, fiind înregistrate anumite rezultate, acestea nu s-au soldat cu impactul scontat. Astfel, se relevă că, din totalul de 17 cerințe și recomandări de audit, către șapte entități, au fost implementate integral cinci cerințe și recomandări, implementate parțial – nouă cerințe și recomandări, iar trei recomandări au rămas neimplementate.
Printre principalele cauze care au generat un grad modest de implementare a cerințelor și recomandărilor de audit înaintate, se pot enunța:
• complexitatea domeniului și procesul îndelungat de legiferare;
• contextul creat, condiționat de reorganizările și redistribuirea atribuțiilor la nivelul autorităților și instituțiilor publice;
• necorelarea capacităților instituționale ale entităților cu sarcinile și atribuțiile suplimentare învestite ca urmare a reorganizării acestora, etc.
În final, Chetraru a concluzionat că, în baza constatărilor auditului, au fost înaintate recomandări, menite să asigure remedierea neconformităților depistate, respectiv, despre acțiunile întreprinse Curtea de Conturi va fi informată în termen de 6 luni de la aprobarea Hotărârilor CCRM.
