Ministerul Apărării Naţionale al României (MApN) a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind apărarea națională a României. Noua lege aduce în discuție și conceptul de amenințări hibride la adresa securității României, transmite Adevărul.ro.
Ea va permite și intervenții în afara teritoriului țării noastre. Astfel de acțiuni nu se limitează doar la trupele militare, ci pot implica și alte tipuri de intervenții, în scopul contracarării acestor amenințări hibride. Aceste intervenții pot fi inițiate la recomandarea președintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afară teritoriului național”, s-a aflat din proiect.
În plus, proiectul introduce o nouă definiție pentru forțele „destinate apărării”. Acesta include atât forțele armate cât și forțele de protecție. În categoria forțelor armate intră Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS și Serviciul Secret al Ministerului Afacerilor Interne (DGPI). Forțele de protecție includ Poliția, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Proiectul de lege mai prevede că, în situația stării de mobilizare sau în timpul unui conflict armat, personalul angajat al Ministerului Afacerilor Interne poate fi supus militarizării. Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaţionale esenţiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor. Totodată, va creşte capacitatea de integrare a forţelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului naţional şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate şi complementaritate a acţiunilor în raport cu forţele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii şi protecţiei populaţiei, prevede documentul.
Apoi, legea apărării propune și instituirea unei entități noi denumite Centrul Național Militar de Comandă (CNMC) care va fi responsabilă cu coordonarea și conducerea tuturor forțelor de apărare, inclusiv a trupelor NATO desfășurate în România.
Mai mult, documentul subliniază și importanța integrării și interoperabilității forțelor armate românești cu cele ale NATO și ale Uniunii Europene, iar acest aspect reflectă responsabilitățile pe care România și le-a asumat ca membru al acestor organizații, evidențiind angajamentul său ferm față de cooperarea internațională în domeniul securității.
